sâmbătă, 25 decembrie 2010

Quo vadis, Natale?!

Sunt trista...Niciodata nu am simtit atat de acut ca nu mai exista Craciunul.Si nu mai exista ,,acasa"...Nu mai am radacini.Nu mai am nimic. Stau pe doua maluri si nici unul nu este al meu.In jos e haul. Fara patrie, fara viitor, doar cu un trecut, ca o talanga de gat care suna la fiecare miscare a jale. Stiu ca intristez, dar nu pot si nu mai stiu sa simt altfel.Citesc prin blogurile voastre si simt caldura si sfintenia momentului.Precum fetita cu chibrituri...Craciun fericit dragele mele, va urez din tot sufletul de aici de departe, de unde nu se mai simte nimic...

2 comentarii:

  1. Craciunul nu poate fi singuratate, pentru ca musu si celelalte sunt inventii amuzante si atat, Craciunul nu te poate gasiointre 2 maluri, pt ca e despre un singur Adevar.

    Sa fii fericita!

    RăspundețiȘtergere
  2. Are dreptate Degetica. Ziua aceasta nu e in afara, ci in noi. Doar ca mult prea adesea uitam. Te poti simti la fel de singura langa ai tai, impartind cu ei oala cu sarmale, dar fara dragostea si intelegerea cum se cuvine a acestei zile sfinte.
    Priveste cu incredere in tine si in viitor!
    Craciun luminos si plin de iubire!

    RăspundețiȘtergere